nu, am spus nu, si a ramas da. o partida de vise murdare cu pizza si cartofi imbibati in ulei. ma lipesc de asternutul din bumbac. one more time. (morcovii ma fac sa sughit. m-as distra cu o punga de chipsuri din morcovi. e alta poveste cu legumele pe care o sa le inventez eu.) refuz sa ies din casa cu ma. si mi. (nu mami, care impreuna cu tati erau si ei pe afara la o barfa europeana cu unchii intorsi din amsterdam). nici nu stiu daca ma. si mi. give a damn. au lumea lor cu biliarduri, competitii acide, pinholeuri si biznisuri imobiliare. ma plictisesc rapid de izoprenul roz care se tot zvarcoleste sub mine, de exercitiile pilates prea lent executate. nu mai tin minte ce faceam cand a sunat telefonul, de fapt prima oara nici nu l-am auzit. si cica as avea mesagerie vocala.sick! buna seara zic, am placerea cu se. care face un "togetherness" cu ceva amici. mi-e pofta de se. si renunt la seara cu mine. o scot pe bici la o plimbare in cartier. tot timpul uit interfonul.
killer psihologic - un fel de mafia, mai simplu si mult mai haotic. se voteaza si se omoara - psihologic.eu stau cuminte pe canapea si observ grupul, de care, culmea nu ma simt straina, desi nu ii cunosc pe toti. butonam telecomanda in lipsa de alte activitati mai interesante, iesim in strada si ne holbam la eclipsa de luna. ar fi trebuit sa aducem niste scaune. la observator cica era coada. nu inteleg, peste 5 minute ne intoarcem in apartamentul cu poze cu bunici pe pereti. jucam un wist, nimeni nu e atent. incerc sa il analizez pe al. - care spune glume/bancuri proaste si nu isi da seama. se. nu mai vrea sa joace ca e pe ultimul loc. darrr partida continua..pana cand se sparge gasca. nu apuc sa vorbesc cu se. franturi de ganduri care se scurg in cateva minute. o alerg pe bici pana acasa, pe o straduta pe care mi-e frica sa o iau.
nu stiu sa desenez.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu